rotati
892 poze   43292 vizite

Bolile Porumbeilor

-CIRCOVIROZA
Descriere album: Circoviroza denumita si "Boala porumbeilor tineri" este o boala complexa si a fost semnalata in zona tarii noastre de prin anul 2000. Se datoreaza in principal virusului circo ce poate fi insotit de virusi de tip adeno, paramyxo, virusul varicelei sau virusul herpesului. Acesti agenti patogeni slabesc sistemul imunitar al porumbeilor, astfel suprainfectii cu agenti de tip salmonella, coli, etc. fac pasarile sa cada de pe picioare in cateva ore.

Simptome ale circovirozei:

-umflarea in pene;
-scaderea instinctului de zbor;
-fecale mucilaginoase;
-voma.
Tratament: alternativ cate o saptamana medicamente pentru: trichomonoza, coccidioza - salmonela, coli - cai respiratorii, ornitoza. Datorita faptului ca, din pacate inca nu exista vaccin pentru aceasta boala, trebuie acordata o atentie sporita profilaxiei. Mai multe firme au produse speciale, destinate profilaxiei acestei boli, ce contin proteine din zar de lapte. Acestea au un efect benefic asupra sistemului imunitar al porumbeilor marind gradul de rezistenta fata de acesti virusi cu 10-40%.


-Coccidioza
Descriere album: Coccidioza (eimerioza) nu este o boala foarte grava si, ca si in cazul tricomonozei, porumbeii au in organism mereu un numar de coccidii care nu ii afecteaza vizibil, dar care pot declansa boala sub influenta anumitor factori. Multi crescatori nu trateaza medicamentos coccidioza deoarece este bine stiut ca aceasta boala poate fi tinuta in frau prin pastrarea unei crescatorii uscate. Este general valabil faptul ca un mare inamic al porumbeilor este umezeala.

Simptome de coccidioza:

-diaree (uneori hemoragica);
-slabire, apatie;
-sete exagerata;
-penaj mat, zburlit;
-porumbeii maturi manifesta somnolenta;
-la femele, se produce intarzierea ouatului.
Porumbeii bolnavi elimina odata cu excrementele oochisti care sunt transmisi mai departe prin ciugulit. Iata de ce curatenia, gratarele de podea, hranirea exclusiv in hranitor si alte masuri de igiena in crescatorie sunt utile. Adapatorile se pun pe un suport ingust si nu direct pe podea pentru a limita la maxim posibilitatile porumbeilor de a murdari apa cu dejectii.

Tratament: Medicamentatie: Coccistop, BS, Amprol-plus.


-Micoplasmoza
Descriere album: Micoplasmoza este o boala care apare mai ales toamna. Contaminarea se face prin secretiile nazale infestate cu micoplasme. Agentii patogeni sunt bacterii imobile. Imbolnavirea are loc atunci cand organismul este deja slabit de o alta boala. Maladia se transmite prin apa de baut, excremente, dispozitivele de alimentare si prin contactul direct de la pasare la pasare (de exemplu prin atingerea reciproca a ciocului). La 7 pana la 14 zile de la contaminare porumbeii prezinta o secretie nazala, sero-mucoasa initial, gri-murdara, chiar purulenta, mai tarziu. Mucoasele cavitatilor nazale sunt inflamate si ingrosate, negii nazali (carunculii) se coloreaza in gri, iar respiratia este greoaie, zgomotoasa, chiar sforaitoare. Sacii aerieni se pot si ei inflama. Pasarii infectate i se fac mai multe injectii cu antibiotice si intregii crescatorii i se administreaza antibiotice prin apa de baut. Tratamentul preventiv este recomandat de medicul veterinar.

Simptome de micoplasmoza:

-productii nazale abundente;
-lacrimarea ochilor;
-conjunctiva inrosita;
-respiratie ingreunata cu efecte sonore de pufait;
-scaderea instinctului de zbor, lipsa pudrajului de pe pene
Terapie: Cinci zile de tratament cu antibiotice, apoi cinci zile cu administrare de probiotice (Entrobac) in apa de baut. Se recomanda tratament cu produs combinat, eficient impotriva mai multor boli.
Profilaxie:
-intarirea sistemului imunitar;
-asigurarea de aer proaspat, curat si fara praf in voliera


-Ornitoza
Descriere album: Ornitoza este o boala infectioasa cauzata de chlamydia. La pasarile tinere boala poate cauza pierderi insemnate. Chlamydia este excretata cu dejectiile, in lichidul lacrimal, pe cioc si in laptele de gusa. Porumbeii se infecteaza respirand praf infectat cu agentul patogen sau ingerand hrana sau apa infectata.

Simptome de Ornitoza:

-apatie;
-lipsa poftei de mancare;
-sete exagerata;
-performante reduse in concursuri;
-la unele pasari apare conjunctivita, lipirea pleoapelor;
-inchiderea ochilor, sensibilitate la lumina;
-lichid galbui pe nari;
-infundarea narilor, respiratie cu ciocul deschis;
-scarpinarea la cap;
-stranut.
Este o afectiune ce poate fi transmisa la om in anumite conditii.

Tratament: Enrofloxacina, Ornichure, Tetraciclina, Baytril

-Salmoneloza
Descriere album: Face parte din grupa bolilor bacteriene ca si: colibaciloza,mixoplasmosa,ornitoza, stafilococia, streptococia, produsa de salmonele mobile. Este o boala foarte grava, care se transmite usor, prin contactul cu porumbeii straini infectati,unele animale domestice si rozatoare (soareci si sobolani). Ataca articulatiile incheieturilor care se pot umfla, cauzand schiopatare, o pofta de zbor scazuta, sau chiar lasarea aripilor -porumbeii nu mai pot zbura de la sol (boala aripilor). De cele mai multe ori prezinta fecale apoase, spumoase, de o culoare verzuie, cu un miros foarte urat.Se observa tulburari respiratorii, care se accentueaza pana la crize de asfixie, cand porumbeii fac unele eforturi.

Formele cele mai intalnite:
- Latenta: se manifesta de obicei la porumbeii maturi, care se prezinta aparent sanatosi, insa transmit bacteriile patogene la puii din cuib. Aceasta stare de multe ori se observa prin lipsa vitalitatii si a poftei de zbor. Porumbeii infectati reprezinta un risc real pentru celelalte pasari, deoarece ele sunt transportatorii bacteriilor, astfel fiind o sursa de imbolnavire continua.
-Intestinala: se manifesta prin diaree, sete excesiva, in urma caruia slabeste rezistenta naturala a organismului, si de multe ori scade greutatea corpului. Fecalele devin apoase, spumoase, de obicei de culoare verzuie.
-Articulara: este forma cea mai des intalnita, si se manifesta prin afectarea articulatiei aripilor, care devin inflamate si foarte dureroase. Porumbeii afectati de multe ori prezinta aripi paralizate, astfel ei nu se mai pot ridica de la sol.
-Cerebrala: infectia afecteaza creierul, iar ca urmare a acestui fapt, porumbeii prezinta tulburari de echilibru
-Mixta: care inseamna toate tipurile descrise.

Simptome de salmoneloza:
-diaree (de culoare verzui, cu mucilagii, cu bule de gaze);
-disfunctii ale sistemului nervos;
-afectiuni ale articulatiilor (incheieturi care se pot umfla cauzand schiopatare sau chiar lasarea aripilor, porumbeii nemaiputand zbura de la sol);
-o pofta de zbor scazuta;
-oua nefecundate

Diagnostic:Se poate banui o infectare cu bacterii de Salmonela in cazul cand porumbeii prezinta inflamatii arteriale, datorita carora nu mai pot zbura, impreuna cu diaree, ori tulburari in ceea ce priveste mentinerea echilibrului.
Boala acuta cauzeaza moarte in aproximativ 5 zile, iar formele cronice in cateva saptamani.

Tratament:Salmonelele sunt sensibile la urmatoarele antibiotice Enrofloxarom / Enrofloxacina(2ml/litru de apa/zi, timp de 3-5 zile)
Lincospectrom /Lincospecti(injectabil 0.2ml/porumbel/zi,timp de 3-5 zile)
Preventiv se poate folosi vaccinul mixt bivalent contra paramixovirozei si salmonelozei, Columbopolivac (0.25ml/porunbel).

-Tricomonoza
Descriere album: Tricomonoza (intalnita si sub denumirea de trichomonoza sau "malai") este cea mai raspandita boala a porumbeilor. In articolele in limba engleza, o gasiti sub denumirea de trichomoniasis sau canker.

Simptome de tricomonoza:

-inghitit repetat - se poate observa mai ales dupa ce pasarile aterizeaza de la antrenament;
-depuneri galbene in cioc si gat, de unde si denumirea populara de "malai";
-penaj zburlit;
-apatie;
-scadrea greutatii, lipsa de vioiciune;
-consumul crescut de apa − acesta da si asa numitele "cuiburi umede", cand parintii cu tricomonoza pompeaza in pui multa apa;
-ezitarea de a zbura.
Majoritatea porumbeilor au tricomonoza in timpul vietii, dar rareori simptomele ei se pot vedea la pasarile mature. Stresul provoaca o crestere a numarului tricomonadelor si boala incepe sa afecteze porumbelul. Arata zgribulit, inceteaza sa se mai hraneasca si slabeste, iar daca nu este tratat la timp, moare. Puii sunt cei mai afectati. De aceea unii crescatori obisnuiesc sa-i trateze de tricomonoza imediat dupa intarcare. Altii nu fac acest lucru, deoarece doresc ca puii sa-si dezvolte imunitatea. Trateaza doar in timpul etapelor, cand stresul intra in scena. Daca pasarile nu pot ramane sanatoase la un nivel minim de stres, nu trebuiesc tinute.

Pasarile mature introduc puilor cantitati mici de tricomonade in timpul hranirii si astfel acestora le creste imunitatea treptat.

Tricomonadele sunt niste flagelate, si se deplaseaza in fluide. Asadar, toti porumbeii de concurs "curati" pot lua imediat tricomonoza in mijlocul de transport, cand sute sau mii de porumbei beau din acelasi recipient.

Boala are mai multe forme:

-forma faringeala − este cea mai intalnita. Crescatorii observa depuneri galbene in gatul pasarii. In cazurile severe, aceste depuneri pot ingreuna hranirea sau chiar respiratia;
forma ombilicala − se transmite de la cuibul infectat in corp la puii inca mici, la nivelul abdomenului;
-forma pe organe − in cazurile cele mai severe, tricomonoza afecteaza organele interne. Este deseori gasita in ficat. Majoritatea pasarilor vor muri din cauza disfunctionalitatilor ficatului.
Tratament:
Ronidazolul este o substanta des folosita in tratamentul tricomonozei. Dimetridazolul si metronidazolul au fost retrase de pe piata datorita riscurilor de efecte secundare.

Medicamente eficace, speciale pentru porumbei si intalnite pe piata din Romania: Tricoplus, BS, Flagelstop, Columboviofort.

Este bine sa nu se abuzeze de aceste medicamente (sa nu se foloseasca la intamplare sau fara motive intemeiate) deoarece tricomonadele pot deveni imune. Tratamentul se face conform indicatiilor de pe prospecte.

Recomandari pentru administrare:
nu se administreaza mai putin decat este recomandat deoarece tricomonadele mai puternice pot supravietui si pot forma o familie care cu greu se mai elimina;
avand in vedere ca majoritatea medicamentelor se dau in apa de baut se tine cont de faptul ca iarna porumbeii beau mai putina apa, iar vara mai multa; de aceea unii crescatori prefera dozarea prin hrana, umectand boabele de care se va lipi pulberea medicamentoasa.

- Variola
Descriere album: Variola apare atat la porumbeii de casa, cat si la cei salbatici. Apare mai frecvent in verile umede si in zilele calde de toamna. Virusul variolei porumbeilor afecteaza in mod special porumbeii dand simptome cutanate si modificari pe mucoase. Virusul nu infecteza oamenii sau mamiferele.

Simptome de variola la porumbei:

Forma cutanata: apar cruste (noduli variolici) mai ales in regiunea ciocului si a ochilor, respectiv pe picioare. Virusul patrunde in piele prin mici leziuni (in urma scarpinarii, intepaturi de insecte). Nodulii se diferentiaza bine de zonele sanatoase ale pielii, dar sa nu le desprindem datorita riscului de sangerare.
Forma mucoasa: pe mucoasa gusei apar proeminente galbene. Acestea impiedica prehensiunea hranei si a consumului de apa, respectiv respiratia.
Parcurgerea bolii de obicei este benigna pana cand modificarile cutanate si mucoase nu devin grave. Alterarea starii generale apare cand virusul patrunde in circulatia sangvina si ataca organele interne. Durata bolii este de 3-4 saptamani, dar in cazul porumbeilor hraniti deficitar poate sa dureze si luni intregi. Ca si complicatie pot aparea infectii bacteriene.

Tratament: Ca si in cazul celorlalte infectii virale, nici in cazul variolei porumbeilor nu exista un tratament anume. In cazul suspiciunii bolii pentru impiedicarea raspandirii este indicata vaccinarea de necesitate a pasarilor sanatoase. Porumbeii bolnavi trebuie exclusi de la vaccinare de necesitate si scosi din efectiv fiindca prezinta risc pentru cei sanatosi pana cand vaccinul isi face efectul. Pentru a creste imunitatea porumbeilor vaccinati acestora li se va admministra vitamine.

-Paramixoviroza
Descriere album: Contaminarea cu paramixoviroza se produce prin contact direct, de pilda, in timpul transportului sau chiar in propria crescatorie, prin cohabitarea unor porumbei sanatosi cu porumbei bolnavi, prin ingerarea hranei sau ingurgitarea apei infectate cu virusurile existente in excretiile sau secretiile (salivare, nazale, bucale ) celor bolnavi, prin inspirarea aerului infectat cu virusuri expulzate la stranutul porumbeilor sau cu praful infectat si ridicat in aer; prin pasarile salbatice purtatoare pasive de virus, de oameni (ce au avut contact cu un porumbel bolnav ) prin incaltaminte, imbracaminte, sau maini; de asemenea, prin asternutul, ustensilele infectate etc.

Caile de patrundere a virusului in organismul porumbelului sunt: mucoasa nazala (nari), mucoasa conjunctivala (ochi), respectiv mucoasa bucala (gura). Agentul cauzal al paramixovirozei porumbeilor se prezinta sub trei forme: tulpini lentogene, adica putin agresive, care nu declanseaza boala, dar pot sa produca in organismul porumbelului o usoara reactie (exemplu tulpina La Sota, folosita la prepararea vaccinurilor ); tulpini mezogene, de virulenta medie, capabile sa declanseze boala si tulpini velogene, foarte virulente, care produc boala in forme grave si cu evolutie rapida. Cu cat tulpina infectata este mai virulenta, cu atat perioada de incubatie va fi mai scurta si evolutia bolii mai grava.

In ceea ce priveste organismul atacat, este clar ca daca acesta se afla in stare de perfecta sanatate, fortele sale de aparare sunt puternice si se vor impotrivi agresiunii virale. Daca insa intervin diferiti factori stresanti, debilitanti, precum diverse parazitoze (ectoparaziti sau endoparaziti), bacterioze sau doar oboseala, consecutiva unor solicitari mari la concursuri, a caror succesiune nu lasa timp de recuperare a potentialului fiziologic, sigur ca un asemenea organism va ceda mai repede atacului agresorului.

Uneori, dupa ce infectia s-a produs prin contact direct in timpul transportului, porumbelul revine acasa aparent sanatos, dar la 24 de ore sau 2-3 zile dupa aceea se constata tulburari nervoase, diaree etc. Explicatia consta in faptul ca infectarea unui organism obosit dupa efort, cu o tulpina de paramixovirus velogena, a facut ca perioada de incubatie sa fie scurta. Dimpotriva, uneori nici nu se poate stabili exact momentul infectarii, probabil in urma unui transport sau a vizitei unui porumbel pripasit, ce au avut loc cu 3-4 saptamani in urma, cand porumbeii erau in repaos, boala izbucnind abia acum; deci probabil o tulpina mezogena, dar intervenind frigul, umezeala, marea naparlire (care solicita serios organismul), sau vreo boala intercurenta (paraziti intestinali, trichomonoza, coccidioza etc.) au contribuit la slabirea rezistentei organismului si declansarea bolii.

Uneori boala poate sa evolueze latent, subclinic; deci, la porumbelul infectat si chiar excretor de virus, nu apar manifestari de boala; eventual scade usor pofta de mancare, se observa pierderea formei sportive, fara alte semne. Evolutia poate fi acuta, cu sfarsit letal, in cateva zile sau subacuta, cu o perioada care se intinde pe cateva saptamani. Simptomele clinice apar dupa o perioada de incubatie de 3-4 zile sau mai mult (18-20 de zile), si se manifesta diferit si necaracteristic. Obisnuit, debuteaza printr-o usoara rinita (coriza) ,cu stranuturi, jetaj nazal nesemnificativ, cu tumefierea pleoapelor si lacrimare .
Daca se examineaza cavitatea bucala se poate observa o iritare a mucoasei faringiene . Dupa ce virusul incepe sa se multiplice in organism si sa se difuzeze prin curentul sangvin in tot corpul, se constata afectarea starii generale a porumbelului; el devine trist, sta ghemuit, are penele zburlite si apar tulburari digestive, exprimate prin expulzarea fecalelor moi, la inceput diareice, apoase, apoi chiar cu strii de sange.
Concomitent cu diareea, apare o sete pronuntata (pasarea bolnava bea de 4-5 ori mai multa apa decat una sanatoasa) si se reduce pofta de mancare. Starea de abatere se accentueaza si survin si tulburari nervoase manifestate prin contractii ale muschilor gatului si capului, ale aripilor etc., mers ezitant, tulburari de echilibru; la un zgomot, o sperietura, pasarea incepe sa tremure, aceste contracturi se accentueaza si capul este dat pe spate (opistotonus ) sau se produce o torsiune, rasucire a gatului si capului, intai partial, ca apoi treptat sa se produca o rasucire de 180? (torticolis ); uneori apar miscari convulsive ale aripilor, o aripa sau alta se lasa in jos, atarna, se produc pareze care cu timpul se tranforma in paralizii uni- sau bilaterale, instalate la aripi sau picioare . Porumbeii nu mai pot zbura, dar nici nu pot sa mearga; miscarile devin necoordonate, epileptiforme.
Pasarea nu se poate hrani pentru ca neputand sa-si coordoneze miscarile, nu reuseste sa apuce grauntele pe care le-a vazut, si da cu ciocul alaturi. Alteori apar tulburari ale vederii, se observa si o decolorare a irisului, se pare ca urmare a afectarii nervului optic. Printre modificarile produse de virusul paramyxovirozei se mentioneaza si tulburarile de naparlire, care se observa daca boala evolueaza in perioada de crestere a noilor pene, acestea aparand ori prea lungi, ori prea scurte, filiforme, decolorate, cu urme de sange etc. .
Uneori, boala evolueaza subclinic, lent, fara manifestari generale, dar cu instalarea tulburarilor nervoase. Ca urmare a diareei profuze, porumbeii se dezhidrateaza si mor prin epuizare, iar cei care supravietuiesc raman tarati, mai ales cu tulburari nervoase, purtatori si eliminatori de virus. De retinut ca porumbeii bolnavi de paramyxoviroza nu prezinta tulburari respiratorii ce se intalnesc la galinaceele bolnave de pseudopesta aviara. Sunt situatii in care se inregistreaza ameliorari si chiar vindecari clinice dupa 2 ? 4 saptamani. In general, formele mai usoare (cu mici pareze, diarei ce trec de la sine etc. ) se constata catre sfarsitul evolutiei unui focar de boala, in care porumbeii au fost intre timp vaccinati si virusul si-a pierdut treptat din virulenta. Porumbeii vindecati raman multa vreme purtatori si eliminatori de virus. Prognosticul este favorabil in cazurile in care porumbeii bolnavi isi pastreaza pofta de mancare si, din contra, este grav la cei care nu mananca; prognosticul este insa rezervat la indivizii cu tulburari nervoase accentuate (paralizii ale aripilor, picioarelor). Porumbeii care au avut numai diaree se pot insanatosi, revenindu-si la normal in 4-5 saptamani; dupa intremare, in anul urmator pot fi incercati din nou la concursuri. Daca, totusi, la o triere ulterioara, se constata ca sunt slabi, cu tare evidente, vor fi eliminati. Cei care au avut tulburari nervoase mai usoare se pot remite, insanatosirea lor durand de la 6-8 saptamani la 3 luni. Acestia vor putea fi retinuti doar pentru reproductie, daca sunt de mare valoare sub raportul originii si al performantelor. Singura modalitate de aparare contra paramyxovirozei, si sigura in acelasi timp, o constituie vaccinarea. In cadrul imunoprofilaxiei active antiparamyxovirozei se folosesc mai multe vaccinuri: cu tulpina de virus al bolii de Newcastle sau cu virus al paramyxovirozei porumbeilor; cu virus inactivat, incorporat in emulsie uleioasa sau in apa apa; cu virus viu. Unele vaccinuri se inoculeaza subcutanat sau intramuscular , alte vaccinuri se administreaza pe mucoasele conjunctivala si nazala sau in apa de baut, deci pe mucoasa digestiva. Vaccinurile inactivate, uleioase sau hidrice, administrate pe cale parenterala (in injectii subcutanate sau intramusculare) se absorb lent, intra in torentul sangvin si confera o imunitate care se instaleaza in decurs de 15 -21 de zile, dar este de lunga durata, de 5 -6 sau chiar 12 luni, in functie de tulpina folosita pentru preparare, de varsta pasarilor etc. Porumbeii adulti, se vaccineaza cu vaccin inactivat, uleios Paramixovacol, Nedevac sau Columbovac prin administrare subcutanata in doza de 0,25 ml. Vaccinarea de rapel se face dupa 3 saptamani, iar intretinerea imunitatii se efectueaza din 6 in 6 luni, cu acelasi vaccin si in aceeasi doza, cu o singura inoculare.

Campaniile de vaccinari sunt prevazute in februarie-martie (astfel ca vaccinarile sa se faca cu circa 4 saptamani inainte de perioada de reproductie si apoi cea de concursuri) si in august-septembrie (inainte de a fi in plina desfasurare marea naparlire). La efectuarea vaccinurilor trebuie avut in vedere ca porumbeii sufera actiunea agresoare, stresanta, a mai multor factori care, impreuna, afecteaza rezistenta organismului: sperietura pricinuita de manipulari (prinderea, contentia etc.) si de prezenta unor persoane straine (personal care vaccineaza, ajutoarele etc.) introducerea in cos, socul intepaturii apoi inocularea vaccinului, adica patrunderea in organism a unui corp strain, care produce o reactie dureroasa locala, eventual urmata si de o reactie generala.

Pentru vaccinarea propriu-zisa, ajutorul apuca usor porumbelul, cu miscari blande, dar ferme, il contentioneaza intr-o mana, iar cu cealalta mana il tine de cap, acesta fiind orientat catre pieptul pasarii, ceea ce face ca gatul sa fie usor indoit si degajat. Locul de electie pentru inoculare este in partea dorsala a gatului, la limita dintre treimea mijlocie si inferioara a acestuia. Aici regiunea este mai bogata in tesut conjunctiv lax. Operatorul va indeparta usor penele si va apuca pielea intre degetul mare (police) si aratator(index) si o va ridica usor, formandu-se astfel un fel de buzunar in care se va injecta vaccinul incet, urmarind ca acul sa treaca prin piele cat mai perpendicular pe ea si intotdeauna de la cap spre coada. La inoculare, operatorul va avea grija sa nu traverseze pielea oblic, sa nu injecteze vaccinul intradermic si nici sa nu atinga cu varful acului muschii gatului. Daca vaccinul uleios este injectat intradermic, adica in grosimea pielii, la locul de inoculare se va produce o necroza a pielii sau un nodul in grosimea ei. Daca vor fi atinsi cu varful acului muschii gatului se va produce lezionarea lor. Se va forma in muschi un proces inflamator dureros, eventual si un nodul, care va obliga pasarea sa evite orice miscare a gatului. Din acelasi motiv nu se recomanda sa se faca vaccinarea in regiunea dintre umeri, chiar subcutanat. Aceeasi contraindicatie este si pentru injectarea vaccinului la ceafa, aproape de cap, unde este putin tesut conjunctiv lax si, deci, orice proces inflamator devine foarte dureros.

Dupa introducerea vaccinului, la locul de inoculare, se penseaza cu degetele pielea pentru a grabi inchiderea orificiului format de ac si se va masa usor locul pentru a ajuta difuzarea vaccinului intr-o zona cat mai larga, sub piele. Dupa inoculare, porumbeii nu vor fi lasati sa zboare, cum obisnuiesc unii crescatori sa faca; porumbeii vor fi reintrodusi in cosurile lor, dusi in voliere si tinuti inchisi cateva zile. Acul de injectie se va schimba cel putin la fiecare crescatorie. Intr-o colonie in care a aparut deja boala, acul se va schimba la fiecare porumbel. Unii specialisti recomanda ?administrarea vaccinului inactivat prin injectarea lui pe cale intramusculara, atragand atentia ca aceasta trebuie facuta cu deosebita grija?. Vaccinul se inoculeaza in muschii pieptului, la un centimetru de carena sternala si aproximativ la mijlocul lungimii sale. Se va folosi obligatoriu un ac subtire si lung (25 mm lungime si 6-7/10 diametru ), care se va introduce destul de adanc in muschi (cel putin 2cm). Dupa inoculare, locul se maseaza energic pentru a imprastia vaccinul intre fibrele musculare si a opri neintarziat mica hemoragie intotdeauna posibila, prin lezionarea vreunui vas capilar. Acelasi autor recomanda folosirea unei seringi (pentru insulina) gradata fin, deci foarte precisa . Puii si tineretul columbar se vor vaccina cand ajung la varsta de 3 saptamani, (de necesitate se pot vaccina si pui mai mici ) cu vaccin viu Newvac La Sota liofilizat si reconstituit, administrat pe cale oculonazala, instilandu-se fiecarui porumbel 4 picaturi (cate o picatura in fiecare ochi si nara). Daca in timpul instilarii cu picatorul s-a observat ca picatura de vaccin nu a intrat in sacul conjunctival sau nu a fost aspirata pe nara, deci a alunecat, se va pune alta din nou, fara teama de supradozare.

Cunoscand ca porumbelul este mai rezistent decat puiul de gaina, doza pentru porumbel este egala cu 5 doze pentru puiul de gaina; ca atare la reconstituirea vaccinului La Sota, cu numarul de doze de pui-gaina, inscris pe eticheta flaconului, se va adauga diluant de 5 ori mai putin decat este prevazut pentru puii de gaina. De pilda, un flacon de vaccin cu 200 doze pentru pui de gaina, revine pentru 40 porumbei; deci, se va adauga lichid diluant pentru 40 de doze, pornind de la urmatorul calcul: o doza porumbel= 4-5 picaturi; 1 ml diluant are 20 picaturi, respectiv 4 doze de porumbel. Deci, pentru 40 de porumbei se vor adauga 10 ml de diluant.

La tineret, dupa prima vaccinare efectuata prin instilatie oculonazala cu vaccin La Sota, se va face vaccinarea de rapel cu vaccin inactivat, la varsta de 6 saptamani (adica dupa 3 saptamani de la vaccinarea oculonazala) si urmatoarea, la varsta de 10-12 saptamani (deci la un interval de 4-6 saptamani de la precedenta). Vaccinul inactivat se administreaza exact ca la adulti, in injectii subcutanate, in doze de 0,20 ml, in regiunea dorsala a gatului la limita dintre treimea mijlocie si inferioara a gatului. intretinerea imunitatii se face in continuare la fel ca la adulti, cate o vaccinare din 6 in 6 luni, in cadrul campaniilor de vaccinari obligatorii. Este singura cale de aparare contra infectiei cu paramyxovirus, tinand seama de circulatia destul de mare a porumbeilor (antrenamente, concursuri, expozitii in tara si strainatate etc.), contaminarea facandu-se mai ales in timpul sezonului de zboruri. Infectia nu poate fi eradicata atata timp cat raman rezervoare de virus: porumbei domestici nevaccinati, pasari salbatice etc. In general, vaccinul administrat corect nu da complicatii, iar accidentele sunt extrem de rare. Vaccinul viu La Sota nu produce modificari in starea generala a porumbelului. Uneori insa se pot observa, a doua zi dupa vaccinare usoare conjunctivite sau mai ales rinite (corize), trecatoare.

La administrarea vaccinurilor inactivate se constata a doua zi dupa inoculare o reactie generala exprimata prin stare de tristete (abatere) care insa dureaza 24-48 ore. La injectarea subcutanata a vaccinului uleios uneori la locul de inoculare se formeaza, printr-o reactie inflamatorie cu necroza, un granulom, care in timp se reduce putin, ramanand totusi un nodul fibros; dupa cateva saptamani, acesta se enucleaza spontan; alteori, printr-o simpla incizie a pielii, se elimina. Formarea nodulului constituie un semn ca antigenul viral nu s-a resorbit in totalitate si formarea anticorpilor este mai slaba. Acesti noduli pot fi atribuiti: a) naturii adjuvantilor uleiosi sau altor substante prezente in vaccin; b) unor greseli de tehnica de lucru (injectarea intradermica, injectarea cu lezionarea superficiala a muschilor gatului); c)lipsei de sterilizare a acelor de injectie, prilej cu care se pot inocula stafilococi, colibacili, bacterii piogene etc.; d) prezentei agentilor patogeni ai trichomonozei, a infectiei cu herpesvirus etc. in organismul porumbeilor, care se pot reactiva.

Accidentele postvaccinale sunt destul de rare. Cele mortale se produc fie din cauza unui stop cardiac, ca urmare a fricii puternice la unii porumbei prea emotivi, fie ca urmare a patrunderii intamplatoare a acului de injectie intr-un vas de sange si a injectarii unei cantitati mici de vaccin uleios care intra in torentul sangvin si produce o embolie urmata de sincopa cardiaca. Alteori unii porumbei pot sa moara a 2-a, a 3-a zi de la vaccinare; aceasta se intampla la indivizii cu afectiuni grave ale ficatului (degenerescenta), rinichilor (nefrita) declansate ca urmare a actiunilor stresante mai sus aratate. Din pacate, asemenea afectiuni se intalnesc la porumbei, mari performeri, la care organismul a fost solicitat deseori la maximum si care, pentru a face fata eforturilor, au consumat prea multe leguminoase. Se intalnesc destul de rar socuri anafilactice, sensibilizare provocata de o vaccinare precedenta.

Pentru a preveni complicatiile, necazurile post-vaccinale, se recomanda, inainte de a efectua vaccinarile in crescatorie, sa se verifice starea de sanatate a porumbeilor, prin examene de laborator si intregul efectiv va fi supus unor tratamente de rutina: deparazitare (daca este cazul), dehelmentizare, antitrichomonozic, contra coccidiozei etc. inainte de vaccinare, daca se constata un microbism de adapost mai accentuat, se pot administra, in apa de baut, timp de 3-5 zile, antibiotice. Daca aceste tratamente nu s-au facut de curand, cel putin tratamentul contra trichomonozei se face cu 3 zile inainte si 3 zile dupa vaccinare. Pentru a preveni socul anafilactic si a atenua socul emotiv se va administra, in ziua vaccinarii si a 2-a zi dupa vaccinare, aspirina in apa de baut, in doza de un comprimat la 1 litru de apa. In perioada prevaccinala si 2-3 zile dupa vaccinare, se vor administra complex vitaminic, in special vitaminele C si complex B (drojdie de bere) si saruri minerale.

COMPLETARE LA ARTICOL.

In cazul vaccinarii accidentale a porumbeilor cu supradoza
vaccinul va declansa o reactie a organismului, in urma careia organismul va produce anticorpi contra respectivei boli. in caz ca supradozezi, pot apare mai multe simptome: tumefierea si chiar incalzirea locului unde ai administrat vaccinul, apatie,inapetenta, iar in unele cazuri chiar soc anafilactic. de asemenea, poate sa apara o problema in realizarea corecta a imunitatii contra paramixovirozei.

toate simptomele de mai sus ar trebui sa apara in decurs de maxim 48 de ore, desi in mod normal apar in aceeasi zi cand ai administrat vaccinul.
asa ca ai doua optiuni: fie lasi porumbeii in pace si speri sa nu apara nimic grav la ei, fie te duci la un medic veterinar si il rogi sa te ajute cu 0.05ml de dexametazona injectabil. dexametazona e un antiinflamator, care va reduce reactia de raspuns a organismului si va atenua eventualele simptome . in aceasta doza, probabil ca nu vei reduce definitiv efectul vaccinarii. 0.05 ml ii vei putea administra doar cu o seringa de insulina.
bafta in continuare si mare grija pe viitor.

Considerente despre paramizoviroza si pseudopesta

Paramixoviroza si pseudopesta (boala de new castle) nu sunt aceleasi boli. sunt doar boli produse de virusuri inrudite, care dau semne clinice comune. de aceea, cand vaccinezi cu new vac la sotta , vaccin contra pseudopestei, poti sa oferi si o protectie destul de ridicata si impotriva paramixovirozei. insa in nici un caz nu le vei oferi porumbeilor o protectie foarte ridicata. de aceea, sfatul meu e sa va vaccinati porumbeii cu amandoua vaccinurile, dar la interval de cel putin 2saptamani. fiecare vaccin are dezavantajul ca reduce imunitatea organismului, iar daca le dati impreuna, sau la interval f mic, riscati sa va imbolnaviti porumbeii de alte boli usoare, care in mod normal nu ar afecta pasarile sanatoase.

inainte de vaccinare , cu cateva zile, ar fi bine sa-i deparazitati intern si extern si sa-i supuneti unei cure cu vitamine. de asemenea, dupa vaccinare, 5-7 zile le puteti da vitamine in continuare. acestea vor intari sistemul imunitar al porumbeilor.

am mai citit pe forum ca vaccinarea oculara cu vaciin la sotta ( contra pseudopestei aviare) poate sa protejeze porumbelul dupa 24 de ore. nimic mai fals. vacinul(oricare ar fi el si la orice specie de animal) nu este un antibiotic care sa se absoarba in sange si apoi in cateva ore sa-si faca efectul. vaccinul este o suspensie care contine microbul ( sau virusul) sau portiuni din membrana bacteriei, si care are urmatorul traseu in organism: odata ajuns in corp, organismul il va recunosate ca si agent patogen si va trimite la locul inocularii celulele de aparare. acestea vor capta la suprafata lor microbii, dupa care celule responsabile de producerea anticorpilor vor veni in contact cu microbii prinsi pe membrana celulelor de aparare. dupa 7-21 de zile( in functie de boala) vor apare in sange un numar destul de mare de anticorpi, care vor reusi sa lupte pe viitor cu boala.
mai trebuie sa retineti faptul ca pasarile afectate de boala, in caz ca sunt vaccinate, 90% vor muri, deoarece vaccinul va accentua boala. atat paramixoviroza cat si pseudopesta sunt boli virale, deci tratamentul cu antibiotic nu va fi eficace. cel mult va ajuta corpul sa lupte cu eventualele infectii secundare. odata aparute semnele nervoase, acele pasari sunt compromise. si daca vor scapa de boala, vor ramne cu sechele toata viata



Albumul selectat nu contine nici o poza.








Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Către: rotati

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.